Fundația Județeană pentru Tineret Timiș

Propunerile FITT pentru completarea capitolului Tineret din Programul de Guvernare 2018-2020

Propunerile FITT pentru completarea capitolului Tineret din Programul de Guvernare 2018-2020

Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT), structura care administrează Casa Tineretului din Timișoara – singurul Centru de Tineret din România acreditat de Consiliul Europei (și printre cele nouă de pe întregul continent), a transmis o adresă către președinții celor două partide ce formează coaliția de guvernare (Liviu Nicolae Dragnea – PSD și Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu – ALDE), către prim-ministrul desemnat Vasilica Viorica Dăncilă și către ministrul desemnat al tineretului și sportului Ioana Bran, prin care propunem o serie de completări pentru capitolul Tineret al Programului de Guvernare 2018-2020.

 

În primul rând, ne exprimăm dezamăgirea asupra faptului că, în continuare, dintre cele 20 de măsuri ce se regăsesc în programul de guvernare la subcapitolul Tineret, doar 12 sunt într-adevăr adresate tinerilor, alte 8 având ca țintă domeniul sportiv (domeniu pentru care mai există și alte 16 măsuri propuse la subcapitolul anterior). Înțelegem importanța susținerii sportului de masă și a celui de performanță, precum și faptul că o parte dintre aceste măsuri au și incidență asupra tinerilor, susținerii și sănătății acestora, dar considerăm că politicile de tineret și politicile pentru sport trebuie prezentate în capitole separate. Politicile de tineret și măsurile adresate acestora trebuie să fie trans-sectoriale, aducând laolaltă propuneri cu incidență în mai multe domenii (educație, sănătate, muncă/ocupare, asistență socială, cercetare, dezvoltare regională, infrastructură, sport, antreprenoriat etc.).

 

În plus, Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT) propune includerea și prioritizarea următoarelor obiective în Programul de Guvernare PSD-ALDE 2018-2020:

 

  • Adoptarea de urgență a noii versiuni a Legii Tineretului de către Guvernul României și, apoi, de către Parlamentului României, pornind de la versiunea de lucru a legii ce deja a primit avizele ministerelor de resort și ale Consiliului Economic și Social – de mai bine de 2 ani la nivel guvernamental se dezbate și se lucrează la redactarea unei noi legi a tineretului, ce să înlocuiască Legea Tinerilor nr. 350/2006 și alte câteva legi incidente (Legea nr. 425/2004 privind instituirea Zilei Naționale a Tineretului; Legea nr. 333/2006 privind înființarea centrelor de informare și consiliere pentru tineret; Legea nr. 351/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Tineretului din România, Legea nr. 197/1997 privind instituirea Zilei Adolescentului), procesul nefiind finalizat nici în prezent. Încă din ianuarie 2016, modificarea acestor legi s-a aflat pe agenda guvernamentală, fiind dezbătută cu tinerii și organizațiile de tineret, iar în data de 8 decembrie 2016 Guvernul României a adoptat o formă a acestui act normativ, ce a fost transmisă ulterior către Parlamentul României, dar clasată de noul parlament la finalul anului 2016[1]. Noul guvern nu a reluat procedurile pentru redepunerea „Proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii tinerilor nr. 350/2006 si abrogarea unor acte normative în domeniul tineretului” la parlament, ci a declanșat un nou proces de dezbatere, pentru o lege nouă. Pe tot parcursul anului 2017, Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) a avut în lucru un proiect al acestei legi, acesta primind toate avizele necesare de la celelalte ministere în luna decembrie 2017 și avizul cu observații al Consiliului Economic și Social în data de 9 ianuarie 2018. Așadar, noul guvern nu ar trebui să reia pentru a treia oară procesul de dezbatere a legii tineretului, ci să o trimită către Parlamentul României cât mai curând, în așa fel încât aceasta să fie adoptată și să intre în vigoare până la finalul sesiunii parlamentare ce va începe peste câteva zile. Actualul cadru normativ în vigoare are o vechime de aproape 12 ani și nu mai corespunde nevoilor, intereselor și realităților cu care se confruntă tinerii de astăzi în România, astfel că este nevoie revizuirea acestuia de urgență, fără a mai relua sau prelungi alte proceduri.

 

  • Revizuirea de urgență a legii privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret – fundațiile județene pentru tineret și patrimoniul deținut de acestea pot fi o resursă extraordinară ce să sprijine dezvoltarea tinerilor, cu condiția revizuirii cât mai rapide a cadrului legal de funcționare al acestora (legea nr. 146/2002), în așa fel încât independența acestora să fie garantată, modul de funcționare al acestuia să fie clarificat, accesul organizațiilor de tineret în procesul decizional al fundațiilor să fie consfințit, puterea decizională în administrarea acestora să revină exclusiv tinerilor, iar situațiile unde în prezent acestea nu funcționează conform interesului tinerilor să fie remediate. Așadar, considerăm că revizuirea legii nr. 146/2002 trebuie să fie o prioritate pentru Ministerul Tineretului și Sportului în noul guvern, astfel încât în acest an cadrul legal privind funcționarea acestor structuri să fie actualizat.

 

  • Alocarea de resurse financiare pentru dezvoltarea și renovarea infrastructurii pentru tineret – pentru a se putea dezvolta armonios, tinerii au nevoie de o infrastructură corespunzătoare la dispoziția lor, pentru a derula diverse activități și a-și dezvolta abilitățile. Din păcate, în prezent programul de centre de tineret al Ministerului Tineretului și Sportului beneficiază de un buget extrem de mic, centrele de agrement, taberele și bazele Direcțiilor Județene pentru Sport și Tineret (DJST) asigură, în cea mai mare parte, condiții precare sau insuficiente pentru a permite derularea unor tipuri de activități de tineret, iar pentru administrarea sau renovarea patrimoniului fundațiilor județene pentru tineret nu se asigură niciun fel de finanțare de la bugetul de stat, costurile cu întreținerea acestuia fiind foarte ridicate și greu de susținut. Astfel, este nevoie de o prioritizare a investițiilor în dezvoltarea infrastructurii pentru tineret și a centrelor de agrement administrate de Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret, dar și de înființarea de centre de tineret în cât mai multe comunități din țară. Strategia națională în domeniul politicii de tineret 2015-2020 adoptată prin Hotărârea Guvernului României nr. 24 din data de 14 ianuarie 2015 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 68 din 27 ianuarie 2015, își propune aceste obiective, dar nu este încă implementată, existând doar o diagnoză a situației actuale a infrastructurii pentru tineret publicată de MTS în decembrie 2016[2]. În plus, constatăm cu dezamăgire că de la capitolul Politici în domeniul educației din noua variantă a programului de guvernare au fost eliminate măsurile ce prevedeau „modernizarea taberelor pentru elevi și studenți, concomitent cu creșterea capacității acestora” sau implementarea unui „program național de investiții în cluburile sportive școlare, universitare, palatele copiilor și casele de cultură studențești”. Solicităm păstrarea acestor măsuri și includerea unora noi ce să vizeze și dezvoltarea și renovarea infrastructurii pentru tineret și a centrelor de agrement și bazelor administrate de Direcțiile Județene pentru Tineret și Sport, alături de alocarea de resurse financiare necesare pentru atingerea acestor deziderate, astfel încât tinerii să poată beneficia de locații corespunzătoare pentru desfășurarea de activități ce să contribuie la dezvoltarea lor și, implicit, a societății românești, iar obiectivele Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret 2015-2020 asumată de Guvernul României să fie îndeplinite.

 

  • Revizuirea cadrului legal privind acordarea de finanțări nerambursabile pentru tineret de către instituțiile publice, în vederea reducerii birocrației, implementării depunerii online a propunerilor de proiecte și a includerii eligibilității grupurilor informale de tineri pentru a primi finanțare.

 

  • Elaborarea de planuri de acțiune concrete și alocarea de resurse financiare corespunzătoare pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret 2015-2020 adoptată prin Hotărârea Guvernului României nr. 24 din data de 14 ianuarie 2015 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 68 din 27 ianuarie 2015. Deși gândită inițial pentru perioada 2014-2020 și dezbătută și elaborată în anul 2013, această strategie a fost adoptată abia în anul 2015, iar de atunci, timp de 3 ani, a rămas neimplementată, neexistând nici planuri de acțiune concrete pentru punerea ei în aplicare, nici resurse financiare alocate specific pentru acest lucru. Considerăm că în cei 3 ani rămași pentru implementarea acestei strategii, jumătate din termenul prevăzut inițial, pot fi încă multe dintre obiective atinse, dacă vor fi elaborate de urgență o serie de planuri de acțiune și dacă vor fi alocate fondurile necesare implementării acestora. Ministerul Tineretului și Sportului a mai avut două tentative de a elabora aceste planuri de acțiune, în 2015 și 2016[3], dar din păcate acestea nu s-au concretizat și nu au fost adoptate.

 

Sperând ca aceste obiective să fie considerate importante și să fie incluse printre prioritățile programului de guvernare, am asigurat destinatarii adresei de întreaga noastră deschidere pentru a colabora în implementarea acestora, dar și a altor măsuri ce au ca scop crearea de oportunități de dezvoltare pentru tineri și pentru îmbunătățirea vieții acestora.

 

Adresa transmisă poate fi citită integral AICI.

[1] Guvernul României a înaintat propunerea de modificare al legii către Senatul României în data de 16 decembrie, aceasta fiind înregistrată pentru dezbatere cu nr. B648 (adresa nr. E191/16/12/2016), dar clasată, conform Hotărârii Biroului Permanent al Senatului României din data de 27.12.2016, în baza art. 63 alin. (5) din Constituția României, care menționează faptul că „Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent își continua procedura în noul Parlament”. Ultima ședință de plen a Senatului României din legislatura anterioară a avut loc în data de 7 noiembrie 2016. Astfel, toate propunerilor legislative, inclusiv propunerea de modificare a legii tinerilor, care au nu se aflau pe ordinea de zi a Senatului României sau au fost depuse ulterior datei de 7 noiembrie 2016 au fost clasate conform Hotărârii Biroului Permanent din data de 27.12.2016.

[2] http://mts.ro/noutati/sinteza-raportarii-cu-privire-la-infrastructura-si-serviciile-pentru-activitatile-de-tineret/

[3] http://mts.ro/wp-content/uploads/2017/01/Anexa3Plan_actiune_2016-2020_masuri_ST.pdf